Ce este un „call” în finanțe?

Opțiune call: Dreptul de a cumpăra la un preț fix

Opțiunea call este un contract derivat care oferă cumpărătorului dreptul de a achiziționa un activ suport, cum ar fi o acțiune, o obligațiune sau o valută străină, la un preț stabilit (numit preț de exercitare) într-o anumită perioadă de timp. Spre deosebire de un contract de cumpărare convențional, cumpărătorul nu este obligat să finalizeze achiziția; acesta poate decide să nu exercite opțiunea dacă prețul de piață al activului este sub prețul de exercitare.

Dacă prețul de piață al activului suport este mai mare decât prețul de exercitare la data expirării, deținătorul opțiunii poate folosi acest drept pentru a cumpăra activul la un preț mai mic decât cel de piață și apoi să-l vândă la un preț mai mare, realizând astfel un profit. Pe de altă parte, dacă prețul de piață este mai mic decât prețul de exercitare, opțiunea expiră fără valoare, iar cumpărătorul pierde doar prima plătită pentru achiziționarea opțiunii.

Licitația call: Stabilirea prețului prin agregarea cererii și ofertei

Licitațiile call sunt un mecanism de tranzacționare utilizat pentru a stabili prețurile activelor printr-un proces de agregare a cererii și ofertei într-o perioadă de timp limitată. În cadrul acestui proces, cumpărătorii indică prețul maxim pe care sunt dispuși să-l plătească pentru un activ, în timp ce vânzătorii stabilesc prețul minim acceptabil. După terminarea licitației, ordinele de cumpărare și vânzare sunt combinate, iar prețul final se stabilește pe baza acestui proces. Licitațiile call sunt folosite mai frecvent în piețele cu lichiditate scăzută, deoarece contribuie la creșterea lichidității și la stabilizarea prețurilor.

Un alt exemplu de licitație call este atunci când guvernele organizează licitații pentru vânzarea de titluri de stat, cum ar fi obligațiunile sau biletele de trezorerie. În aceste cazuri, licitația call contribuie la stabilirea unui preț corect pentru aceste instrumente financiare pe baza cererii și ofertei agregate.

Beneficiile opțiunilor call

Unul dintre principalele avantaje ale opțiunilor call este capacitatea de a controla o cantitate mare de active cu un cost inițial relativ mic, numit primă. Acest lucru permite investitorilor să obțină expunere la mișcările de preț ale activului suport fără a fi necesar să cumpere efectiv acțiunea, obligațiunea sau alt activ financiar. De exemplu, în loc să plătească întreaga sumă pentru o acțiune, investitorul poate achiziționa o opțiune call pentru o fracțiune din preț, oferindu-i potențialul de a realiza profituri substanțiale în cazul unei creșteri a prețului activului.

Un alt beneficiu important este limitarea riscului. În cazul în care prețul activului nu evoluează în direcția dorită, investitorul își pierde doar prima plătită pentru opțiune, spre deosebire de o pierdere mult mai mare, dacă ar deține efectiv activul. De asemenea, opțiunile call oferă flexibilitate în strategii de tranzacționare, fiind folosite pentru speculații pe termen scurt, pentru acoperirea riscurilor (hedging) sau pentru generarea de venituri prin vânzarea opțiunilor acoperite (covered calls).

Riscurile opțiunilor call

Cu toate avantajele lor, opțiunile call vin și cu riscuri semnificative. Primul dintre ele este riscul de a pierde întreaga primă plătită dacă prețul activului nu depășește prețul de exercitare până la data expirării. În acest caz, opțiunea expiră fără valoare, iar investitorul își pierde investiția inițială.

Un alt dezavantaj este complexitatea acestui tip de tranzacție. Tranzacționarea opțiunilor poate fi complicată, iar investitorii neexperimentați pot face greșeli de calcul sau de înțelegere, ceea ce poate duce la pierderi semnificative. De asemenea, opțiunile call au o durată de viață limitată, ceea ce înseamnă că investitorii trebuie să fie atenți la momentul în care piața evoluează conform așteptărilor, pentru a profita de mișcările de preț.

Nu în ultimul rând, deși opțiunile oferă un efect de levier, acesta poate amplifica nu doar câștigurile, ci și pierderile. În cazul în care piața evoluează nefavorabil, pierderile pot depăși valoarea investiției inițiale.

Opțiuni call „in-the-money” și „out-of-the-money”

Opțiunile call sunt clasificate în funcție de relația dintre prețul de exercitare și prețul de piață al activului suport în două categorii principale: „in-the-money” (ITM) și „out-of-the-money” (OTM). O opțiune call este considerată „in-the-money” atunci când prețul activului suport este mai mare decât prețul de exercitare. În acest caz, dacă opțiunea este exercitată, investitorul poate cumpăra activul la un preț mai mic decât cel de piață, realizând astfel un profit instantaneu. Pe de altă parte, o opțiune „out-of-the-money” are un preț de exercitare mai mare decât prețul actual al activului suport, ceea ce face ca opțiunea să nu aibă valoare în prezent.

Alegerea dintre opțiunile ITM și OTM depinde de strategia și toleranța la risc a investitorului. Opțiunile ITM sunt preferate de investitorii mai conservatori, care caută o probabilitate mai mare de profit, chiar dacă aceasta implică plata unei prime mai mari. Aceste opțiuni au valoare intrinsecă și sunt mai puțin afectate de degradarea valorii în timp, ceea ce le face o alegere mai sigură. În schimb, opțiunile OTM sunt preferate de investitorii mai agresivi, dispuși să își asume riscuri mai mari în schimbul unor potențiale câștiguri mai mari.

Exemple de opțiuni call

Să presupunem că un investitor achiziționează o opțiune call pentru acțiunile unei companii la un preț de exercitare de 100 de dolari, plătind o primă de 2 dolari. Dacă prețul acțiunilor crește la 120 de dolari înainte de data expirării opțiunii, investitorul poate exercita dreptul de a cumpăra acțiunile la 100 de dolari, realizând astfel un profit de 20 de dolari pe acțiune, minus prima plătită.

Pe de altă parte, dacă prețul acțiunilor rămâne sub 100 de dolari, opțiunea expiră fără valoare, iar investitorul pierde doar cei 2 dolari plătiți pentru primă. Aceasta este o ilustrare simplă a modului în care funcționează opțiunile call și a riscurilor și beneficiilor pe care le implică.

Licitațiile call în piețele financiare

Pe lângă opțiunile call, termenul „call” mai poate face referire și la licitațiile call, care sunt utilizate pentru stabilirea prețurilor activelor pe piețele financiare. În cadrul unei licitații call, cumpărătorii și vânzătorii își depun ordinele într-o fereastră de timp prestabilită, indicând prețul maxim pe care sunt dispuși să îl plătească sau prețul minim pe care sunt dispuși să îl accepte. Ordinele sunt apoi combinate pentru a stabili un preț final de tranzacționare. Licitațiile call sunt frecvent utilizate în piețele cu lichiditate scăzută sau în momente de volatilitate crescută, contribuind la stabilizarea prețurilor.

Atât opțiunile call, cât și licitațiile call joacă roluri importante în piețele financiare moderne. Opțiunile call oferă investitorilor oportunități de a profita de mișcările de preț ale activelor suport, oferind în același timp flexibilitate și protecție împotriva riscurilor mari. Cu toate acestea, aceste instrumente sunt complexe și implică riscuri semnificative, fiind potrivite doar pentru investitorii care înțeleg pe deplin mecanismele lor.

Licitațiile call, pe de altă parte, sunt utile pentru stabilirea prețurilor într-un mod eficient și pentru îmbunătățirea lichidității pe piețele financiare. Ambele concepte sunt esențiale pentru funcționarea piețelor și oferă soluții diferite pentru gestionarea riscurilor și optimizarea profiturilor.

Înscrierea la un curs de investiții la bursă sau un curs tranzacționare pe bursă cu InvestorHood poate fi extrem de valoroasă pentru cei interesați să navigheze cu succes în lumea complexă a investițiilor online. Aceste cursuri oferă cunoștințe aprofundate despre diferitele instrumente și strategii de tranzacționare, inclusiv opțiuni call și licitații call, ajutându-i pe investitori să înțeleagă nu doar fundamentele pieței, ci și modul în care pot gestiona eficient riscurile și să exploateze oportunitățile de pe piață. Participarea la astfel de programe educative consolidează bazele necesare pentru a face alegeri informate și pentru a construi un portofoliu de investiții robust.