O sesiune de excepție a fost cea de vineri, pe Wall-Street: acțiunile americane pur și simplu au picat de-a dreptul spre sfârșitul zilei. De ce? Păi, am început să auzim despre exploziile de deasupra Tel Avivului și Ierusalimului, și repede a devenit clar că Iranul lansase rachete spre Israel.
Și știți care este culmea obrăzniciei? Agenția de știri de stat a Iranului, IRNA, chiar s-a lăudat că a lansat sute de rachete balistice în valuri. Au susținut că e răzbunare pentru ceea ce ei au numit cele mai mari atacuri ale Israelului de până acum, atacuri care, chipurile, au inclus aruncarea în aer a uriașului sit nuclear subteran al Iranului de la Natanz și eliminarea unora dintre șefii lor militari. Și, toate acestea la doar o zi după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat că Iranul și-a încălcat obligațiile de neproliferare nucleară pentru prima dată în aproape 20 de ani.
Normal, toate aceste asalturi dintre Iran și Israel au dominat știrile toată noaptea și pe parcursul zilei. Au fost principalul motor al acțiunilor de pe piața bursieră globală, cu salturi mari la petrol, dolar și prețul aurului, în timp ce prețurile titlurilor de trezorerie au scăzut. Pe sectoare, acțiunile din energie, transport maritim și apărare au crescut mult datorită tensiunilor macro, în timp ce companiile aeriene, turismul și cazarea au înregistrat scăderi masive. Chiar și sectoarele plătitoare de dividende, de obicei stabile, cum ar fi telecomunicațiile, utilitățile, REIT-urile și companiile de turnuri, au alunecat spre sfârșitul zilei, pe măsură ce randamentele titlurilor de trezorerie au crescut.Indicii principali, deși ajunseseră peste minimele contractelor futures de peste noapte, au scăzut destul de mult în cea de-a doua parte a sesiuniim americane, chiar și după ce S&P 500 se menținuse deasupra pragului de 6.000 de puncte în mare parte din prima parte.
Acum, dacă schimbăm puțin subiectul de la geopolitică, o problemă cheie pentru Administrația Trump și piețele de Trezorerie… este scadența datoriilor viitoare. Mai exact, scadența din 30 iunie 2025, de 147 de miliarde de dolari, și termenul limită pentru plafonul datoriei de la jumătatea lunii iulie sunt absolut cruciale. Nevoile noastre trimestriale de împrumut au atins 514 miliarde de dolari în trimestrul al doilea și se estimează la 554 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea, presupunând un sold de numerar de 850 de miliarde de dolari la sfârșitul lunii iunie.
Per total, SUA se confruntă cu un zid de refinanțare colosal în 2025, cu 8,3 trilioane de dolari în datorii federale care ajung la scadență – asta înseamnă aproximativ 32% din datoria publică deținută pe piață! Dar iată, de fapt, problema: cu randamentele titlurilor de trezorerie pe 10 ani la 4,2%, refinanțarea ar putea crește costurile anuale ale dobânzilor cu 98 de miliarde de dolari la fiecare 7 trilioane de dolari rulate. Ratele mai mari ar putea pune presiune serioasă pe bugetele federale, amplificând și mai mult tensiunea fiscală.
Deci, chiar dacă situația din Orientul Mijlociu se va domoli întrucâtva, ar putea rămâne, totuși, ceva nori la orizont…
Bd. Decebal nr. 12, sector 3, București, Romania